Testarea psihologica pentru permisul auto

Testarea psihologica pentru permisul auto | Psiholog Emilia Stoian

testauto

Cand vorbim despre obtinerea permisului de conducere, impartim lucrurile in doua etape, denumite pe scurt „sala” si „traseul”.

Exista, insa, si testarea psihologica, pe care ne-am obisnuit s-o tratam cu oarecare usurinta. Si ne mai intrebam de ce unii soferi fac  la volan lucruri nemaivazute si nemaiauzite desi se presupune ca au trecut un examen serios. Poate ca n-au fost destul de minutios testati psihologic?

Ce presupune si ce urmareste testarea psihologica pentru obtinerea permisului de conducere – iata tema discutiei noastre cu psihologul Viviana Soare de la Clinica Med-As, care detine, printre specializarile sale, si pe aceea in Psihologia Transporturilor.

Care sunt principiile testarii si ce urmareste sa stabileasca testarea psihologica pentru obtinerea permisului de conducere?
Prin testarea psihologica se urmareste daca subiectul dispune de anumite insusiri psihice si motorii necesare conducerii unui autovehicol. Intrucat atentia este una dintre insusirile psihice cele mai solicitate in timpul sofatului, sunt testate distributivitatea si concentrarea atentiei precum si spiritul de observatie al candidatului. Probele psihologice pe simulatoare urmaresc viteza de reactie a persoanei, respectiv cat de repede dupa ce a perceput stimulul a reactionat in mod corespunzator la acesta.

Prin intermediul mai multor probe psihologice se masoara aptitudinile cognitive (perceptia, atentia concentrata, atentia distributiva, gandirea etc) si aptitudinile psihomotorii care includ coordonarea si reactii complexe: timp de reactie, sincronizarea mainilor cu picioarele, autoreglare, rapiditate, exactitate, invatare motorie, etc. Astfel, intr-o oarecare masura, se contureaza si profilul de personalitate al subiectului (prin chestionare de personalitate, probe proiective).

Se utilizeaza o baterie de probe psihologice validate, specifica tipului de transport efectuat sau functiei de siguranta circulatiei exercitate si care va cuprinde:
a. probe creion/hartie;
b. probe cu aparate informatizate;
c. probe personalizate;
d. observatia dirijata asupra manifestarilor comportamentale, atitudinii si conduitei la examen pe care o exercita;
e. anamneza/informatii privind adaptarea si integrarea institutionala, evenimente majore din viata socio/profesionala, stare de sanatate, evenimente, accidente;
f. consultanta/consiliere.

Dupa aplicarea bateriei de probe specifice se evalueaza nivelul competentei atins de subiect in raport cu cerintele si solicitarile cerute. Se evidientiaza punctele forte sau cele slabe pentru elaborarea si emiterea avizului si a recomandarilor, iar pe baza discutiei interactive cu subiectul in baza performantelor obtinute poate avea loc o consiliere. I se transmit strategiile necesare depasirii punctelor slabe, se lamuresc unele aspecte contradictorii ale rezultatelor obtinute / se motiveaza avizul.

Testarea psihologica dureaza in medie 3 ore dar durata poate varia in functie de particularitatile subiectului. Rezultatele testului psihologic pot fi contestate si solicitata repetarea examenului psihologic intermen de 30 de zile.

Care este profilul psihologic al soferului perfect?
Testul psihologic auto poate parea un examen dificil de trecut. In realitate oricine poate trece cu succes de testul psihologic, cu conditia sa dispuna de un nivel mediu de dezvoltare al insusirilor fizice si psihice, fara sa fie nevoie de o pregatire speciala prealabila. O persoana stabila mental si echilibrata emotional poate trece de testare chiar daca are emotii mari. Subiectii sunt detensionati si asigurati inainte de inceperea testului psihologic de faptul ca va fi o experinta utila de autocunoastere si nu o ancheta polieneasca. Una dintre problemele cel mai des intalnite ar fi anxietatea, stare ce se instaleaza datorita emotiilor, dorintei de a face bine si repede si temerii ca ar putea gresi. Bineinteles, structura de personalitate trebuie sa fie una echilibrata, fara tulburari sau accentuari de personalitate.

Care sunt erorile de judecata care conduc la accidente?
In timpul condusului unui autovehicul pot aparea erori de apreciere a timpului necesar efectuarii anumitor manevre, poate fi afectata distributivitatea atentiei adica subiectul nu poate face corect in acelasi timp mai multe lucruri deodata si apar erorile etc.

Care sunt perioadele, situatiile in care condusul nu este recomandat?
Este contraindicata conducerea unui vehicul dupa consumul de alcool sau droguri ori in cazul administrarii de medicamente psihiatrice. Chiar intr-o stare de oboseala cronica nu este recomandat sofatul intrucat in aceasta situatie atentia este cea mai alterata.

Este utila o testare periodica, mai ales dupa o anumita varsta, a detinatorilor de permis de conducere?
Conform legislatiei in vigoare se face o testare periodica a detinatorilor de permis ea fiind mai frecventa cu cat inaintam in varsta.

Sursa: Psychologies